Coșul tău este gol acum!
24 mart. Ce este un Bullet Journal?
Daca esti in cautarea unei metode de organizare/planificare/a fi prezent, ai gasit articolul potrivit!
Cred ca toata lumea care ma cunoaste, stie ca nu ma pot opri din a vorbi despre Bullet Journal. Mi se pare ca este una dintre cele mai faine descoperiri pe care le-am facut, cea care m-a ajutat cel mai mult, iar prin acest articol vreau sa va spun si cat de recunoscatoare sunt pentru faptul ca Ryder Carroll a facut aceasta metoda. This method saved my life!
In primul rand, vreau sa mentionez ca puteti gasi explicatiile si definitiile originale pe site-ul https://bulletjournal.com, unde sunt extraordinar de fain prezentate, sau in cartea The Bullet Journal Method scrisa de Ryder Carroll. Bineinteles, mai sunt si alte surse de informare, dar acestea au fost pentru mine principale in a scrie acest articol.
Revenind, cum va mentionam, cred ca as putea vorbi zi si noapte, fara intrerupere despre aceasta metoda si despre beneficiile ei. Dar, inainte de toate, haide sa stabilim ce este un Bullet Journal sau metoda Bullet Journaling.
Aceasta metoda este la baza o metoda de organizare. Destul de clasic, nu? Ei bine, ce are in plus aceasta metoda este accentul pe productivitate, capacitate de a fi prezent si intentie a persoanei care practica. Haide sa vedem cum este pus acest accent de care mentionam mai devreme.
Productivitatea este raspunsul la intrebarea „ce?”, „ce am de facut?”, „ce vreau sa fac pentru a-mi atinge obiectivul x?”. Instrumentul important pentru productivitate vine chiar din a nota. Atat de simplu! De ce? Pentru ca, in momentul in care scriem, mintea noastra se elibereaza, nu mai este coplesita de informatii, de idei, de lucruri pe care trebuie sa le indeplineasca, iar ordinea se instaleaza. Lucrurile sunt vazute mai limpede in momentul in care sunt scrise.
Inainte de alegerea task-urilor (poate chiar si dupa; mai bine mai tarziu decat niciodata!), ar trebui sa ne intrebam „de ce?”, „de ce imi doresc sa imi pun lucrul x ca obiectiv?”, „de ce am ales obiectivul y?”, iar raspunsul la aceste intrebari ne ajuta sa fim acorati in prezent si sa fim constienti de alegerile facute. De asemenea, scrisul are capacitatea de a te ancora in prezent sau constientizarea.
Si pentru ca trebuie sa stim si “cum?”, “cum facem?”, intentia este ultima piesa din acest puzzle. Iar la acest pas Bullet Journal-ul isi face aparitia.
Recapitulare? Metoda Bullet Journal este o metoda de organizare care are ca misiune sa ne ajute sa fim constienti pentru felul in care ne petrecem doua dintre cele mai importante resurse ale vietii: timpul si energia, prin a raspunde la cateva intrebari simple: “ce?” vrem sa facem, “de ce?” vrem sa o facem si “cum?” sa o facem.
Acum ca am clarificat ce este Metoda Bullet Journal, sa vedem si cum este pusa in aplicare.
In primul rand, de ce materiale avem nevoie. Este simplu! Pentru a incepe un Bullet Journal trebuie sa ai un pix si o agenda. Da, ai citit bine! Avem nevoie doar de un pix si o agenda pentru a incepe. Aceste 2 lucruri stau la baza metodei. Bineinteles, daca doresti sa desenezi sau sa decorezi agenda, poti avea si carioci, markere, linere, washi tape, stickere sau alte lucruri, dar despre ele voi discuta intr-un alt articol.
Iar acum ca avem si pixul si agenda, ce facem?
Ryder Carroll a vrut, cu adevarat, ca intraga metoda sa fie una usoara, iar acesta s-a gandit la toate amanuntele. Metoda Bullet Journal se bazeaza pe… bullets! Adica felul in care se noteaza task-urile. Iar “limba” acestei metode este Rapid Logging.
Stai, stai, stai… Ce mai e si asta?
Rapid Logging este felul in care iti notezi totul, clar si concis, in agenda ta. Las mai jos un exemplu de Rapid Logging pentru a fi mai clar.
Acum, ce sunt semnele din fata textului, nu? Acelea sunt Simboluri. Ryder Carroll a ales si a definit cateva simboluri pentru a fi folosite in Bullet Journal, iar ele sunt cam asa:
„•” = task
„X” = task indeplinit
„>” = task migrat (task mutat in urmatoarea luna/perioada)
„<” = task programat (task mutat in Future Log)
„-” = notita
„o” = eveniment
Bineinteles, poti adauga si alte simboluri la aceasta lista daca simti nevoia (cum sunt ultimele doua din poza atasata mai sus), dar poti sa le si schimbi intru totul. Trebuie doar sa folosesti acelasi simbol pentru acelsi tip de actiune.
Rapid Logging si Simbolurile sunt conceptele care stau la baza Bullet Journal-ului. Din cele doua sau cu ajutorul celor doua, avem si urmatoarele concepte cheie: Colectii, Index, Daily Log, Monthly Log si Future Log.
Colectiile sunt liste ce au scopuri bine definite. Cred ca as fi mai usor de inteles daca dau exemple, nu? Stii lista aceea de carti citite? Aceea este o colectie. Stii lista aceea de fime vazute? Aceea este alta colectie. Eu am colectii de carti, filme, idei de cadouri pentru familie si prieteni, dar si multe altele. Iata cateva exemple de colectii:
Indexul/Curpinsul are exact acelsi rol pe care il are si in carti/referate/articole/etc, adica sa iti eficientizeze timpul de cautare. Da, avem si aici asa ceva, bineinteles.
Si pentru ca am trecut de partea de “setup” dintr-un Bullet Journal, trebuie sa va spun si cum ne trecem task-urile, nu? Ei bine, pentru acest lucru exista Daily Log, Monthly Log si Future Log. 3 locuri in care trebuie sa trecem task-uri??? Nu, nu-i chiar asa de rau, stai sa iti explic.
Ei bine, in cadrul Daily Log sunt trecute task-urile de zi cu zi. Sunt multe feluri in care se poate face acest lucru. Aici este un exemplu:
Monthly Log este folosit pentru a se avea o vedere de ansamblu a lunii. Aici se pot planifica diverse evenimente, se pot seta obiective si se pot crea strategii de indeplinire al acestor obiective.
Future log este locul unde sunt trecute evenimentele viitoare. Si aceasta colectie este folosita pentru a avea o privire de ansablu, dar asupra unei perioade mai mari, cum ar fi de 6 luni, un an.
Alte exemple de spread-uri (sau colectii) folosite ar fi:
Colectii care monitorizeaza diverse lucruri:
Pe langa toate aceste spread-uri, un punct cheie al metodei este indemnul la a reflecta. Ryder Carroll propune sa reflectam in fiecare dimineata, unde putem sa ne planificam ziua cu ajutorul Daily Logging-ului, sa reflectam seara, pentru a revizui ziua ce tocmai se incheie. Finalul de zi ne ajuta sa sa ne reprioritizam task-uri, sa ne punem intrebari precum: “De ce este acest lucru important?”, “De ce fac asta?”, “De ce este acest lucru o prioritate?”, „De ce nu am indeplinit task-ul x care credeam ca este o prioritate?” (intrebari pe care ni le punem si in momentul in care alegem sa facem un task). Bineinteles, reflectia de la final de luna si de la final de an este nelipsita si destul de asemanatoarea cu cea de zi cu zi. Astfel, reusim sa ne dam seama ce lucruri au fost importante pentru noi, ce am invatat, ce am indeplinit si ce lucruri putem sa imbunatatim.
Da… acesta chiar a fost un articol lung, dar trebuie sa va mai vorbesc doar de 2 lucruri: consistenta/perseverenta si constientizare.
In primul rand vreau sa va marturisesc ca din 2018, cand am inceput sa practic aceasta metoda, pana in prezent, au existat foarte multe momente de cumpana, de dorinta de a renunta, ba chiar am renuntat la a ma organiza pe o perioada de timp, dar mereu m-am intos la aceasta metoda, deoarece beneficiile pe care le aduce sunt extraordinare pentru mine. Dar da, e greu! Dar perseverenta, consistenta aplicarii acestei metode duc la o viata echilibrata, cu mult sens.
De asemenea, aceasta metoda m-a ajutat sa fiu mai prezenta, sa constientizez adevarata justificare din spatele unor actiuni pe care le faceam, iar acum reusesc sa iau unele decizii fiind cunstienta intr-un procent foarte mare de lucrurile pe care mi le doresc, de impactul pe care il au faptele mele.
Sper ca ati avut rabdare pana aici si, bineinteles, sper tare mult ca acest articol va va ajuta. Eu sunt la un mesaj distanta si va pot raspunde la orice intrebare.
Pana data viitoare… Stay creative, for the fun of planning!
Sorry, the comment form is closed at this time.